🕳️Down in the Hole – Povestea Militarului căzut în groapă(și ce te învață despre ajutoarele exterioare care vin să te salveze)

Ai fost vreodată în groapa disperării?

Ai fost vreodată într-un moment de absolută cădere psiho-emoțională?

Ai fost într-o situaţie de viaţă în care să nu te poţi mişca, să te simţi închis, să nu poţi vedea pădurea de pomi?

Ţi-ai dat toată silinţa să mergi într-o anumită direcţie. Ai încercat toată viaţa să urci pe un munte, din greu, pentru ca odată ajuns în vârf să constaţi că nu e nimic acolo şi să ajungi să crezi că nu e muntele potrivit pe care ai urcat?

Apoi să încerci să urci pe alt munte? Și tot așa?

Oamenii apelează la psihologi, coachi, terapeuți numai după ce dorinţa de a se schimba devine mai mare decât dorinţa de a rămâne la fel cum erau înainte.

Indivizii au tendinţa să fie încăpăţânaţi, astfel că mulţi nu vor cere ajutor decât atunci când ajung pe fundul prăpastiei.

Când oamenii ajung să ceară ajutor altcuiva specializat, în 9 din 10 cazuri se întâmplă după ce aproape că au epuizat toate celelalte opţiuni și le-a ajuns cuțitul la os.

Vreau să reții de la început că dacă ne simţim sus sau jos pe acest munte numit viață, asta are legătură cu felul în care am decis că lucrurile sunt pentru noi și felul în care le interpretăm.

Iată povestea: era un tip care fusese în armată pentru câţiva ani, cam 10 ani, a fost foarte bun militar însă a decis să plece din armată şi să intre în viaţa civilă.

Mergea voios pe străzi şi se minuna de felul în care arătau lucrurile, diferit de cum le ştia el, şi nu era atent pe unde mergea. Astfel că, distras fiind, a picat într-o groapă. Groapa era strâmtă şi adâncă.

Era un băiat puternic, cu o condiţie fizică bună, dar cu toate astea nu era capabil să se caţăre şi să iasă din groapă.

A încercat de mai multe, dar în zadar. S-a aşezat în fund şi s-a întrebat: ce o să fac acum?

I s-a făcut foame, a început să plouă iar el a început să își facă griji, pentru că noaptea se apropia.

Timid, a strigat după ajutor, nu prea tare, pentru că nu era genul de persoană care să îşi expună slăbiciunile şi să ceară ajutor celorlalţi oameni. Era un om destul de mândru din fire.

În acest timp trecea pe acolo un consilier terapeutic, care tocmai îşi terminase treaba, şi îl vede, astfel că i se adresează:

„O, Doamne, tinere ai căzut într-o groapă. Este ceva ce pot să fac ca să te ajut?”

Tânărul a răspuns: „da, am căzut în această groapă, te rog să mă ajuţi să ies pentru că nu pot singur, am încercat toate variantele la care m-am gândit.”

Consilierul a dat drumul la timerul de pe ceasul său, s-a aşezat în fund şi i-a spus celui căzut în groapă:

„Tinere, spune-mi ce s-a întâmplat, cum ai căzut în această groapă? Povestește-mi totul. Hai să vorbim despre relaţia pe care ai avut-o cu părinţii tăi, mai exact cu tatăl tău.”

Tânărul a început să reflecteze la viața sa şi să se gândească, să vorbească despre trecutul lui şi a început să se simtă devastat de faptul că viaţa lui fusese total pe dos. 

Plângea şi stătea acolo în suferinţă iar la un moment consilierul a oprit timpul şi i-a spus:

„Atât pentru săptămâna aceasta, sesiunea s-a terminat. Ne vedem săptămâna viitoare la o nouă sesiune şi continuăm să vorbim dacă mai ești aici și mai ai nevoie de mine.”

Tânărul a spus: „da, îți mulţumesc.” Şi a rămas în aceeaşi groapă, deloc mai bine psihic şi emoţional decât era când a căzut în groapă și fără o soluție clară despre cum ar putea să iasă de acolo.

A stat vreo 45 de minute să îşi revină, să se scuture şi apoi a prins din nou curaj să strige după ajutor încă o dată, mai tare şi mai disperat decât înainte, pentru că începea să se facă întuneric, îi era foame, sete si frig.

Un doctor trecea prin zonă şi a auzit strigătul de ajutor al tânărului. S-a apropiat de groapă şi a spus:

„Tinere ai căzut într-o groapă, este ceva ce pot să fac ca să te ajut?”

Tânărul a spus: „da domnule doctor, am căzut în această groapă şi nu ştiu cum să ies din ea. Poţi să mă ajuţi te rog?”

Doctorul a scos din buzunar un carneţel şi a început să îl întrebe dacă s-a rănit, dacă are vreo vânătaie, după care i-a scris o prescripţie medicală şi i-a aruncat-o în groapă.

Tânărul îi spune uimit și nedumerit: „ce ar trebui să fac cu asta?”

Doctorul i-a spus: „dacă peste 3 săptămâni aceste simptome persistă și ești tot în groapă vino la mine sau o să trec eu pe aici dacă ceri ajutor şi o să vin să te văd și să-ți dau un alt tratament.”

Apoi doctorul a plecat.

Mai târziu a trecut pe acolo un preot care a auzit strigătele de ajutor ale tânărului din groapă.

S-a apropiat, l-a văzut jos în groapă şi l-a întrebat cum ar putea să-l ajute.

Tânărul militar i-a cerut ajutorul iar preotul i-a spus: “Haide să ne rugăm, a făcut o rugăciune pentru tânăr şi a plecat.

Tânărul era disperat. A strigat toată ziua după ajutor şi nu a primit nicio soluţie practică ca să iasă din groapă.

Era pregătit să renunţe și să nu mai încerce nimic.

La acel moment, unul dintre colegii săi de armată, un camarad care ieşise din armată cu câţiva ani în urmă, trecea pe acolo şi l-a auzit strigând după ajutor.

Îi spune: „tinere, ce faci, ai căzut într-o groapă? De cât timp eşti acolo jos?”

Tânărul îi răspunde: „o, camarade, tocmai ce am ieşit din armată, mergeam bucuros pe stradă şi am căzut în această groapă, nu ştiu cum să mai ies din ea şi sunt blocat, nimeni nu a putut să mă ajute până acum. Sunt gata să renunţ, mă simt depresiv, anxios şi trist. Am încercat tot ce știam.”

La care camaradul a sărit imediat în groapă după el.

Văzând asta, tânărul a sărit în picioare şi a spus: „eşti prost? De ce ai coborât în groapă? Eu sunt aici de o zi întreagă şi nu ştiu cum să ies, de ce ai coborât şi tu în groapă? Acum suntem amândoi blocaţi aici.”

Iar camaradul îi răspunde: Linisteste-te. „Ascultă. Eu am mai fost aici şi ştiu cum să ies afară. Vino, hai să îţi arăt cum să ieşim din ea.”

Povestea aceasta este pur metaforică.

Este foarte reprezentativă pentru rolul pe care îl jucăm ca life-coachi și consilieri de dezvoltare personală în viețile oamenilor cu care lucrăm.

Nu putem ajuta pe cineva să depăşească un anumit nivel în viaţă pe care noi înşine nu l-am depăşit la rândul nostru.

Ca să îndrumi pe cineva eficient în viaţă nu trebuie să fii foarte departe de el, ci doar cu câţiva paşi înaintea lui.

Pentru următoarele 10-15 minute te rog să reflectezi la cum arată groapa aceasta pentru tine.

Dacă ai fost într-un impas în viaţa ta şi ai reuşit să îl depăşeşti tocmai asta îţi dă abilitatea să coach alţi oamenii să facă acelaşi proces şi să reuşească.

Cum internalizezi viaţa?

Cum procesezi evenimentele externe?

Cum anume gândurile tale îţi influenţează emoţiile?

Cum anume sentimentele şi emoţiile impactează deciziile pe care le iei zi de zi?

Acţiunile şi alegerile tale determină rezultatele şi experienţele de zi cu zi, chiar dacă aceste rezultate ajung să te conducă într-o groapă.

Responsabilitatea aduce împuternicirea. Când înveţi să îţi asumi nivele mai mari de responsabilitate pentru tine însuţi devii automat împuternicit să depăşeşti orice provocare pe care ţi-o aruncă în cale viaţa.

Şi către asta trebuie să aspiri şi tu.

Îți recomand să citești și articolul 5 sfaturi simple pentru a fi fericit rapid